În ciuda contextului economic dificil, rata creditelor neperformante a scăzut în ultimul an, situându-se trimestru de trimestru în jurul valorii de 3%.
Creșterea puternică a ratelor la credite, însoțită de menținerea inflației la niveluri de două cifre și încetinirea ritmului de creștere economică, i-ar îndreptăți pe unii să creadă că rata creditelor neperformante, cele neplătite de firme și populație, va crește în 2023.
Șefii marilor bănci din România, prezenți la sfârșitul anului la o conferință publică, s-au îndoit, în bloc, că rata de neperformanță ar putea crește într-atât încât să prezinte probleme.
De ce nu se repetă dezastrul din 2010, când creditele neplătite ajunseseră și la 30% din total? Pentru că atunci s-au tras niște învățăminte și au fost luate din timp măsuri ca astfel de lucru să nu se mai întâmple.
Au fost măsurile prudențiale, luate de BNR, în special în sensul scăderii gradului maxim de îndatorare a unui client.
Apoi, au existat unele măsuri fiscale, luate de Ministerul Finanțelor, pentru desființarea unui comportament care s-a dovedit nociv în criza precedentă.
Urmare a controalelor efectuate de atunci de ANAF, s-a constatat că, în cazul instituțiilor de credit, se înregistra o reducere semnificativă a profitului impozabil ca urmare a deducerii pierderilor din cesiunea creditelor neperformante, dar și a celor performante, în general către persoane juridice nerezidente.
Începând cu anul 2018, pierderea netă a băncii reprezentând diferenţa dintre preţul de cesiune şi valoarea creanţei cesionate este deductibilă în limita unui plafon de 30% din valoarea acestei pierderi. Adică 70% din această pierdere este inclusă în baza impozabilă și taxată cu 16%, impozit pe profit.
Prin urmare, regimul fiscal actual a vizat limitarea deducerii pierderii nete înregistrate ca urmare a cesiunii de creanțe, în contextul în care, în majoritatea cazurilor, profitul realizat din recuperarea creanțelor respective nu era impozitat în România.
De altfel, Deloitte observă într-un material de opinie semnat de mai mulți experți că această măsură fiscală a avut efectul scontat. “Piața cesiunii de creanțe neperformante s-a blocat (s-au realizat foarte puține tranzacții de acest tip), băncile preferând să gestioneze intern recuperarea acestora, chiar cu riscul unor costuri mai mari cu ajustările pentru deprecierea creanțelor”, notează ei.
Desigur, asupra acestor prevederi, în timp, au fost înaintate o serie de propuneri de modificare de către toate marile asociații ale bancherilor. Consiliul Patronatelor Bancare din România, Confederația Patronală CONCORDIA, Asociația Română a Băncilor și Asociația Societăților Financiare din România.
Cererile lor care au vizat, în principal majorarea procentului de deducere de 30%. Între altele, o propunere de modificare fiscală a fost și deducerea integrală în cazul în care creanța este vândută către o persoană care este plătitoare de impozit pe profit în România.