Lucrurile sunt în desfășurare și nu poate vedea nimeni 100% efectele falimentului Silicon Valley Bank (SVB). Însă.
Ce putem estima este că riscul de contagiune pentru România este minim. Sistemul bancar românesc e foarte bine capitalizat, datorită cerințelor prudențiale BNR.
Dacă vă amintiți, acestea au devenit mult mai dure după criza din 2008. Am auzit vorbindu-se despre scenarii asemănătoare cu ce s-a întâmplat atunci. Falimentul SVB are cu totul alte cauze decât cele care au dus la falimentul Lehman Brothers, cel care a declanșat criza subprime. Atunci a fost vorba de spargerea bulei imobiliare, care a afectat tot globul.
Acum e vorba de falimentul unei bănci de nișă, iar expunerea pe ea e limitată la companii din domeniul IT, cele mai multe de dimensiuni mici.
Băncile de la noi nu au expunere pe acea zonă. E posibil să fie afectate companii de IT de la noi, dar e improbabil să se vadă în piață. Luați exemplul UiPath, cea mai mare companie de profil cu capital românesc, cu venituri anul trecut de peste un miliard de dolari, a avut o expunere pe acea bancă de sub 100.000 de dolari.
E greu ca acest moment să producă efecte fie și pe piețele mari europene. Agenţia de rating Moody’s spune că perturbările ar urma să aibă un efect slab asupra pieței bancare europene, care e organizată diferit.
România are norme prudențiale pentru bănci chiar mai stricte decât multe sisteme din Vestul Europei.
Bineînțeles, trebuie să fim atenți la desfășurarea situației pentru ca în caz de neprevăzut să răspundem rapid la orice provocare din acea direcție. Ne place sau nu, este un alt factor de destabilizare și de predictibilitate care vine peste problemele create de pandemie și de războiul din Ucraina.
Însă până acum, indiferent de structura politică a guvernului, România a reușit să rămână stabilă în fața acestor provocări.
Anul trecut, de exemplu, s-au petrecut două lucruri foarte importante care au sporit credibilitatea țării. O creștere economică prevăzută de puțini economiști și reducerea deficitului public mai rapid decât ne-am angajat cu Comisia Europeană.
Programul de anul acesta este iar unul care cred că va mări forța economiei. Am schimbat paradigma. Am trecut de la planificarea obținerii creșterii economice pe baza consumului la una bazată pe investiții.
În plină perioadă de temeri legate de recesiune în Europa, România este creditată cu o creștere economică în jur de 3% în 2023.
Avem cel mai mare program de investiții din istorie. 112 miliarde de lei numai de la bugetul de stat care merg anul acesta către investiții. Apoi, mai important, suma imensă din PNRR care merge tot în investiții. Avem fondurile europene clasice. Avem linii deschise de creditare pentru proiecte cu toate insistuțiile financiare internaționale.
Bani sunt. Ține doar de noi să-i luăm și să-i investim în România.